Scurt istoric
Ghindăoani este o aşezare binecuvântată de Domnul pe dealurile Hindăului, cu „flăcăi voinici şi fete mândre, care ştiu a învârti hora, dar şi suveica, cu oameni care ştiu ce-i judecata”
Din punct de vedere etimologic, denumirea acestei localităţi este asociată cu fructul stejarului, cândva aceste dealuri erau acoperite cu păduri de stejari, iar toamna rodeau ghindă din belşug.
Localitatea este atestată documentar la sfârşitul secolului XIV ca urmare a biruinţei de mari proporţii repurtată de oastea moldovenească la Hindău (astăzi Ghindăoani), în timpul lui Ştefan I Muşat prezentată de N.Costăchescu în „Documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare” vol. I Iaşi 1931.
Mărturie este şi piatra de pe mormântul domnitorului Ştefan I Muşat, de la Rădăuţi pe care scrie: „Aici odihneşte io Ştefan Voievod , domn al Moldovei care a bătut pe unguri la Hindău în februarie 1395”.
